Gradina arida

GRADINA ARIDA – KARENSANSUI

Termenul de karesansui il gasim pentru prima data in Sakuteiki, cunoscut ca primul tratat de arta a gradinilor in Japonia, scris in secolul al XI-lea. El se refera la parti din gradina decorate cu pietre atunci când apa, o caracteristica esentiala, lipseste. Se traduce prin “peisaj arid”.

Termenul de zenki karesansui se refera la primele gradini karesansui din perioadele Heian (794-1185) si Kamakura (1185-1333). In timpul acesteia din urma, karesansui va inflori ca un adevarat arhetip in sine, ajungând la apogeu in timpul perioadei Muromachi (1334-1568) când va lua forma cunoscuta de noi, si anume: instalarea unor pietre pe un pat de pietris, nisip sau muschi.

In perioada Edo (1603-1868) karesansui se va schimba din nou si in ceea ce priveste am-plasarea. Gradinile karesansui sunt adesea incluse in gradini mai mari, si nu mai constituie o gradina independenta ca in perioada feudala.

In cele din urma, termenul de koki karesansui, a fost creat de catre istorici pentru a descrie karesansui de dupa perioada Edo.

Este numita si “gradina zen” ca efect al scolilor si manastirilor budiste, zen insemnând meditatie. Aceasta invatatura noua ajunge la alte straturi ale societatii japoneze, in special bushi, clasa razboinicilor care a preluat puterea reala la acea data. Japonia trece printr-o perioada foarte tulbure: razboaie devastatoare in toata tara. In acest climat , in care viata si moartea se intrepatrund in fiecare zi, soldatii si-au insusit unele precepte zen, cum ar fi jiRiki, care sustine ca omul, este singurul stapân pe destinul sau. Meditatia joaca, de asemenea, un rol important – un rol care pot fi gasit chiar si astazi in artele martiale – prin ea se poate ajunge la o stare mentala de vacuitate, o stare de “non- gândire ” (mushin). Aceasta stare poate conduce pe un calugar la iluminare (satori ) sau pe un razboinic la victorie. Aceasta notiune de “vid ” – termenul nu are deloc acelasi inteles ca si in Occident – se traduce in planul gradinii, printr-o estetica deposedata, simplificata pâna la extrem, la limitele abstractizarii.

Cuvântul “peisaj” in japoneza este alcatuit din doua semne-cuvinte: san – munte si sui – apa. Prin urmare, natura va fi simbolizata prin aceste doua elemente. Daca apa este absenta din punct de vedere fizic, aceasta este, totusi, “prezenta” din punct de vedere simbolic prin zone plate acoperite cu muschi, nisip sau pietris, printre care sunt pietre atent aranjate, reprezentând peisaje reale sau mitice, sau figuri alegorice.

Unul dintre punctele ce caracterizeaza acest arhetip de gradina, este faptul ca aceasta este imuabila, neschimbatoare. Timpul nu-si pune amprenta asupra ei. Nici anotimpurile, nici ani, nu le schimba, ceea ce din punct de vedere simbolic si istoric este foarte important, deoarece majoritatea dintre aceste gradini sunt aproape identice cu proiectul lor original. Cu exceptia gradinilor karesansui din perioada Edo in care vegetatia era mai prezenta, aceasta observatie se aplica in special la gradinile cu plante putine sau deloc.

In schimb tot ceea ce se refera la pietre joaca un rol important. Mai mult decât plantele in sine, care uneori sunt complet absente, pietrele sunt mai mult ca niciodata elementele cheie ale acestui arhetip al gradini. Putem vedea incercarea omului de a da un sens Naturii.

Daca ne amintim ca mediul natural al arhipelagului din Japonia este destul de ostil, putem intelege deci, adoratia si teama pentru natura si elementele sale. In cele din urma trebuie remarcat faptul ca unele gradini karesansui mai târzii, folosesc numai nisip realizând o abstractizare completa a naturii. Un exemplu in acest este Ginkakuji.

amenajari gradini japoneze aride 1

Scopul acestor gradini nu este ludic sau de agrement, ci contemplativ. Ele sunt concepute pentru a fi vizualizate dintr-unul sau mai multe locuri, de cele mai multe ori, de pe o veranda si constituie in fapt un adevarat tablou tridimensional. Gradinile karesansui sunt “incadrate” deseori de ziduri, inscriindu-se intr-o forma dreptunghiulara in contrast cu formele naturale ale elementelor gradinii.

amenajari gradini japoneze aride 2

Nu patrundem in interiorul fizic al gradinilor, care sunt, in general, destul de mici, dar “calatorim” mental prin “vastele” peisaje care ne sunt reprezentate la o scara mica, si care ilustreaza, de asemenea, principiile zen ca: “marele” poate fi in gasit in “mic”.

Karesansui reflecta, prin urmare, o idee simbolica sau o emotie personala, si constituie un suport pentru predarea doctrinelor zen. Este adevarat ca in practica de zi cu zi de ingrijire a gradinii, calugarii isi exerseaza, inca si astazi, capacitatea lor de a se concentra. Greblatul nisipului sau intretinerea muschiului sunt exemple bune ale acestor sarcini, la fel ca toate celelalte treburi cotidiene ce ritmeaza viata unui calugar.

Prin zen omul trebuie sa invete sa mearga dincolo de aparente pentru a percepe adevarul ascuns al lucrurilor. Aceeasi abordare este aplicata in gradinile aride dupa principiul estetic yugen care inseamna “ascuns” “obscur” sau “misterios” si pe care Marc Peter Keane la tradus ca “rezonanta profunda”. Se abandoneaza elementele ostentative de pâna atunci, cum ar fi cele din casele aristocratilor construite in stil shinden, de exemplu, pentru a le inlocui cu altele, mai rafinate, cu scopul de a reprezenta esenta naturii, iar nu manifestarile ei externe. “Trebuie sa cautam sa povestim mai multe lucruri prin elemente foarte putine, in loc sa ne dispersam intr-o multitudine de elemente, care nu spun mare lucru”, explica Shunmyo Masuno, calugar zen, maestru peisagist cunoscut pentru gradinile sale aride la nivel international.

Proprietate Kalon Garden . Text redactat si publicat de Cristina Vlad

Contact

S.C.Kalon Garden S.R.L
Persoana de contact: Cristina Vlad

Sediu: Str. Traian Vuia, Nr 160, Cluj-Napoca
tel: 0743-174253,
email: kalongarden@yahoo.com
Meniu
Call Now ButtonSuna Acum